Пятиминутка ненависти

Eu credeam că mini filmuleţul făcut şi difuzat la nit despre brad/chirtoacă, este un caz unic. Acum am aflat că mici filmuleţe de acest gen se difuzează mai des. Astfel, întâmplător am urmărit un mini filmuleţ despre Diacov. Nimeni nu prea îl simpatizează pe Diacov şi are şi el păcatele lui, dar oricum este josnic, patetic, dezgustător să faci astfel de filmuleţe, care se vor a fi informative şi educative. Credeam că este vorba de o emisiune întreagă dedicată vreunui lider, dar nu. Aceasta s-a terminat brusc. Mi-am adus aminte de cele “două minute de ură” ale lui Orwell şi am realizat că am urmărit “пятиминутка ненависти”, probabil după asta trebuia să strig, să înjur acel duşman al poporului arătat în imagini, să fiu plină de furie. Probabil unii au fost.
P.S. Până la urmă fiecare ziar, post tv are aceste două minute de ură şi apoi de proslăvire a eroilor (de regulă sponsori ascunşi), astfel un cunoscut editorialist de la noi recent a declarat că în rubrica opinii şi editorial poate să declare sus şi tare pe cine să voteze poporul, iar la rubrica ştiri – vor fi prezentate ştirile în mod obiectiv. Ştirile de regulă ocupă o pagină, comentariile, opiniile şi editorialele ceva mai multe.
Astfel, toţi au minute pline de ură, dictate nu de o ură intrinsecă, ci generată de factori externi (de regulă, materiali). O să fie interesant de urmărit până unde se va ajunge cu “piatiminutcele” urii, care va fi frecvenţa lor, impactul şi cine o să facă uz şi abuz de ele. Probabil şi “пятиминутка ненависти” se include în dreptul la opinie şi pluralismul societaţilor democratice 😉

Lasă un comentariu