Arhivă după lună:mai 2009

  • Pentru a citi, ascultaţi httpv://www.youtube.com/watch?v=YgvAwBDbuIo&feature=related Comunismul moldovenesc nu înseamnă egalitate, dispariţia claselor şi frăţia popoarelor, ci înseamnă bani. Comunismul este o afacere. Dacă eşti student, ai de lucru pe vară, dacă eşti absolvent te aranjează ei cumva pe undeva. Dacă eşti comunist ai şanse să faci stagii mult mai simplu, să ajungi prin Parlament şi Guvern. Dacă eşti comunist, eşti la guvernare, chiar dacă eşti un simplu membru. Dar acestea nu sunt argumente pentru a fi comunist, nu există nicio scuză pentru a fi membru de partid. Îmi pare foarte rău când văd că tot mai mulţi colegi de-ai mei se fac membri de partid şi îmi pare şi mai rău că mulţi alţi oameni sunt pe cale să devină. Poţi să rămâi fără acoperiş deasupra capului, să fii şomer, să fii exilat, dar să nu fii comunist. Mai ales după evenimentele din 7 aprilie. Eu chiar credeam în viitorul acestui partid, adică credeam că o să se reformeze, că vine o generaţie tâ[...]

    Citește mai departe
  • Pentru a citi post-ul ascultati cantecul httpv://www.youtube.com/watch?v=fx6iIp-PvnY Versurile nu prea au legatura cu ce voi scrie, dar cand il asculti simti nevoia sa inspiri adanc si sa iti umpli plamanii cu muuuult oxigen. Dacă cineva încă nu a aflat, în Chişinău pute a rahat. Aşa de tare pute încât asta a ajuns să fie on people’s mind pe Facebook. News feedsurile de azi erau pline de rahat, adică de oameni care se plâng pe faptul că Chişinăul miroase a rahat. Şi pentru că umplusem cu rahat paginile noastre, am înaintat pe profile-ul lui Dorin Chirtoacă. Am scris, am comentat, am informat că pute a rahat (poate el nu ştie). Şi aşa am pierdut un prieten. În câteva minute cele câteva comentarii de pe peretele lui Dorin au fost şterse, iar autorii lor scoşi din prieteni. Trist. Mai ales când aflăm că a fost şters şi de pe Odnoklasniki un grup anticomunist. Se pare că cenzură este peste tot. Iată aşa arăta wall-ul lui Chirtoacă când democraţia triumfa pe el. Dar asta n[...]

    Citește mai departe
  • Pentru a citi acest post ascultaţi httpv://www.youtube.com/watch?v=ZMVql9RLP34 Este neoficial oficial sau oficial neoficial că studenţii nu vor primi bursa. Bursa nu apare, dar toţi tac. Pentru mine nu este mare pierdere – bursa îmi ajungea doar pentru a plăti drumul până la facultate (fără exagerări, am calculat), dar de la o vreme merg pe jos mult, aşa că... În plus există numeroase instituţii care oferă burse de câteva ori mai mari şi, cu adevărat, pentru tinerii deştepţi. Dar există unii care au nevoie de bursă, aşa cum este ea mică şi mereu nu ajunge. Eu, degrabă proaspăt absolvent la Politologie, aflu aceste două noi politici – să nu dăm bursa studenţilor deştepţi şi să scădem încă o dată salariile profesorilor. Nu se prea ştie că la FRIŞPA şi înainte de alegeri a fost micşorat salariul, oricum profesorii noştri nu constituie alegătorul-ţintă. Bursa mea de 500-600 de lei probabil o să ajunga pentru a plăti hârtia igienică pe care o foloseşte preşedintele pentru o lună sa[...]

    Citește mai departe
  • Pentru a citi acest interviu, deschideţi winamp, apăsaţi J şi scrieţi Black Olives. Cândva îşi făcea apariţia o revistă pentru tineri (PASS), iar primii care au dat un interviu au fost cei de la Black Olives. Acest lucru se întâmpla în ianuarie anul trecut, iar Emil Bojescu şi Andrei Nicula au fost "interogaţi" de extraordinara mea soră, care făcea primul ei interviu:) Ei au povestit despre muzică, societate, despre Londra, despre viaţă. Postez acest interviu pentru că ei o să aibă concert pe 24 mai după o foarte mare pauză. Care au fost începuturile trupei, ce a servit drept inspiraţie şi care au fost primii paşi? E.B.: Noi toţi ne-am născut într-o perioadă deosebită, eram toţi un produs final al unui imperiu care era sortit pieirii, şi în anii ‘70 atunci când eram copii, totul era plin de culori, soare. Muzica era orientată spre occident, dar cu tendinţe locale. Noi eram supuşi presiunii din partea cântecelor politice, dar nu atrăgeam atenţia la acest lucru. Adică fo[...]

    Citește mai departe
  • Acum că democraţia a triumfat în Moldova. Avem aceleaşi feţe doar că alte locuri (deşi încă nu a fost votat preşedintele, e doar o chestiune de timp) şi o să avem un preşedinte femeie, se poate de vorbit de Eurovision. Anul ăsta se duce Nelly Ciobanu. În sfârşit se duce. Frustrările ei durează de când zdubii au plecat prima oara şi ea a făcut acuzaţii precum că liniile erau închise şi oamenii nu au putut vota. Nălea este produsul aşteptat al societăţii noastre. De exemplu, între fineţea Nataliei Barbu (sau oricărei alte cântăreţe) şi încruntarea lui Ciobanu, oamenii aleg încruntarea. Nălea are voce.Incontestabil. Şi mai ales are un moldovenism (în sensul rău al cuvântului) proeminent. Ca un patriot adevărat avea să o susţin pe Nălea la Eurovision, dar iată că întâmplător am citit un interviu cu ea în „Argumenty i facty” în care Nălea povesteşte că este tristă din cauza „pogromului” de la Chişinău şi că pe site-ul unde lumea trebuie să comenteze cântecul ei, se pun link-uri la difer[...]

    Citește mai departe
  • Eu tare mă bucur că pe data de 9 şi 10 mai nu am fost în Chişinău. Am fost scutită de o grămada de ştiri pline de ironie despre cum guvernarea sărbătoreşte Ziua Victoriei şi despre cum opoziţia declară că sărbătoreşte Ziua Europei. Scenariul deja este atât de expirat. Chiar dacă Voronin şi-a privatizat 9 mai – Ziua Victoriei, iar liberalii Ziua Europei, eu nu pot renunţa la una în favoarea celeilalte şi mă dezgustă încăpăţânarea cu care unii zic că sărbătoresc una sau alta. La urma urmei, cei care se dau în declaraţii europene pot să mai aştepte vreo cinci ani şi mor toţi veteranii, nu? Oricum, pe an ce trece sunt tot mai puţini. Mie puţin îmi pasă ce „lentocika” vor purta oamenii (deşi moda cu aia a Sf. Gheorghe de la ruşi vine şi e doar de vreo câţiva ani), eu doar ştiu că bunelul meu de 9 mai întotdeauna sărbătorea. Bunelul meu la 18 ani s-a dus la război. A fost îngropat şi sub 2 metri de pământ după o explozie. Crezut mort şi dezgropat de camarazii săi doar pentru a-i scoa[...]

    Citește mai departe
  • Astăzi, am aflat că totuşi lui Voronin îi este mai simpatică poziţia de spicher decât cea de simplu deputat. L-am întrebat când a fost la USM ce funcţie vrea să aibă. Construcţia întrebării a fost în aşa fel pentru a nu îi lăsa ocazia să vorbească mult şi aiurea şi să nu răspundă la întrebarea propriu-zisă. Am scris şi pe blog despre întâlnire. Eu l-am întrebat ce funcţie o să aibă, dacă PCRM o să formeze o coaliţie majoritară. „având în vedere faptul că aţi declarat că o să susţineţi viitorul preşedinte şi viitorul premier, dar nu aţi spus nimic despre spicher. O să fiţi spicher?” A vorbit mult despre faptul că aceste trei funcţii separate, că oricum trebuie să fie moderator între aceste trei funcţii. Cât despre spicher – nu sunt atât de liber în luarea deciziilor. Nu este cazul să mă ocup de un post. Cel mai normal/simpatic e să am funcţia de deputat. Eu sunt obligat să ajut noul preşedinte, noul Guvern, pentru a continua reformele. Video cu răspunsul la întrebarea mea era[...]

    Citește mai departe
  • Ultimele evenimente din Moldova seamănă tot mai mult cu filmul „Wag the Dog”, pe care l-am şi revăzut vreo două zile în urmă ca să mă conving că aşa e. Astăzi, noua panică, noi provocări, noi înscenări – atacuri cu bombă (şi încă Unimedia spune că a fost evacuată Casa Presei, iar Poliţia verifică fostul sediu al UNIMEDIA din incinta acestei instituţii. De parcă acolo nu ar fi şi sediul la Jurnal de Chişinău/JurnalTv şi Ziarul de Gardă. De unde aşa vedetism provincial?) Dar asta contează mai puţin, mai important e că avem de ales un preşedinte. Nu o să folosesc sintagma de „vot de aur”, până şi Voronin a declarat că s-a săturat de ea (a mai zis că o să apară degrabă „votul de argint” ceea ce este foarte posibil) şi nici alte eufemisme expirate de genul „Iuda - trădătorul”. Votul până la urmă e de milioane, dar nu de aur. Eu tot spun că partea mea raţională nu vrea alegeri anticipate, cea emoţională/afectivă vrea. Cu partea afectivă e clar – cred în idealuri. Că o să mergem prin sate[...]

    Citește mai departe