Vreau sau nu vreau preşedinte comunist?

Ultimele evenimente din Moldova seamănă tot mai mult cu filmul „Wag the Dog”, pe care l-am şi revăzut vreo două zile în urmă ca să mă conving că aşa e. Astăzi, noua panică, noi provocări, noi înscenări – atacuri cu bombă (şi încă Unimedia spune că a fost evacuată Casa Presei, iar Poliţia verifică fostul sediu al UNIMEDIA din incinta acestei instituţii. De parcă acolo nu ar fi şi sediul la Jurnal de Chişinău/JurnalTv şi Ziarul de Gardă. De unde aşa vedetism provincial?) Dar asta contează mai puţin, mai important e că avem de ales un preşedinte. Nu o să folosesc sintagma de „vot de aur”, până şi Voronin a declarat că s-a săturat de ea (a mai zis că o să apară degrabă „votul de argint” ceea ce este foarte posibil) şi nici alte eufemisme expirate de genul „Iuda – trădătorul”. Votul până la urmă e de milioane, dar nu de aur.

Eu tot spun că partea mea raţională nu vrea alegeri anticipate, cea emoţională/afectivă vrea. Cu partea afectivă e clar – cred în idealuri. Că o să mergem prin sate o să arătăm fotografii, reportaje, o să vorbim, o să convingem şi oamenii se vor lăsa iluminaţi şi dreptatea/libertatea va triumfa.

Partea mea raţională, în primul rând, este sigură că cineva va vota preşedintele, iar în alte rânduri, că dacă vor fi anticipate nu vom avea decât criză economică şi politică profundă.

În primul rând, ştim de scandalul listelor în cadrul AMN – bani pentru loc în Parlament. Cineva care investeşte câteva sute de mii pentru a intra în Parlament şi îşi vede investiţia răscumpărată de câteva ori chiar în primele zile de existenţă a Parlamentului, se va gândi la interes naţional, bunăstarea poporului, Europa sau democraţie? Nu.

Orice persoană este şantajabilă. Întotdeauna se poate de găsit ceva despre oricine care poate fi folosit împotriva acestuia.

Se vehiculează deja anumite nume. Nu le mai scriu aici. Probabil unica soluţie este în ziua votării de închis cu lacăte uşile ca deputaţii să nu iasă.

Dar, dacă nu ies deputaţii, ce se întâmplă?

La criză economică nu prea mă pricep. Dar oamenii de la sate deja se plâng că din cauza noastră (a vandalilor) nu primesc pensia. Oamenii de la sate nu au citit ce fel de reparaţii se fac în clădiri, adică, am dubii că protestatarii au ajuns până la distrugerea sistemului de canalizare. Ei nu ştiu cine de fapt a ars un miliard de lei. Apoi, o să se uite la M1 cum liberalii mai vor să cheltuie milioane pe alegerile anticipate şi cum distrug ţara şi Stabilitatea.

Nici la criză politică nu prea mă pricep, daaar… Liberalii niciodată nu o să treacă de 50%. Voronin avea dreptate când a spus că noi nu avem o structură, bază pentru liberalism. Pentru a umple golul este necesar de partidele de centru. PSD aproape că nu mai există – Braghiş vinde Transnistria, Muşuc se îmbrăţişează cu Voronin, iar PD poate să facă un think tank care să facă analize pe probleme geopolitice sau problema transnistreană.

Presa de la noi, împreună cu partidele de dreapta au construit un mit timp de mai mult de zece ani, care este foarte complicat să îl distrugi în câteva săptămâni. Este vorba de faptul că partidele de dreapta sunt unicele care apără interesul naţional, care vor să fie alături de România în Europa şi care se declară etnici români. Respectiv, există aceşti românofili şi PCRM. Un rus, ucrainean, găgăuz chiar dacă urăşte comuniştii nu va vota pentru ăştia de dreapta. Este necesar ca partidele de dreapta să arate că dreapta nu înseamnă românism, ci libertate şi dreptate. Eu chiar credeam că se vor trezi, dar se pare că încă nu.

Iata ce scrie în „Timpul” de Vineri, Tănase „cele 41 de mandate ale Opoziţiei, care reprezintă aproape jumătate din electoratul RM, sunt mandate oferite de populaţia care-şi leagă viitorul european de România şi că în condiţiile unui recensământ (referendum) democratic, cel puţin jumătate din moldovenii din RM s-ar declara etnici români.”

Se pare că din inerţie jurnaliştii noştri nu pot vedea importanţa electoratului rusolingv, ori o văd, dar nu vor să o recunoască. Se pare că vorbitorii de rusa necomunişti sunt lăsaţi în voia sorţii. Păi cu aşa politică chiar nu mergem la anticipate.

Prin urmare, dacă sunt anticipate opoziţia oricum nu ia 61 de mandate. Şi ce facem?

Tot citând din filmul “Wag the Dog” – “The president will be a hero. He brought peace./But there was no war./ All the greater accomplishment” – ajungem şi la situaţia din Moldova. Rating-ul comuniştilor a crescut şi nu doar din cauza simpatiei morţilor pentru ei, ci pentru că Opoziţia nu a putut să gestioneze situaţia, pentru că acum toată vina pentru distrugeri e a opoziţiei, la fel şi criza economică şi probabil şi cutremurul care tot de la români a venit a fost intermediat de liberali.

Opoziţia nu va fi în stare să ia mai mult de 61 de mandate la anticipate, dar nici nu vreau un preşedinte comunist. O Greceanâi care a îndreptat armele spre copii, un Lupu care a cerut amnistierea poliţiştilor care au ucis, torturat şi violat. Sau sa fie o persoană neutră? Şi ce folos?

P.S. Am o mică presupunere că pentru a camufla trădările din cadrul partidelor, opoziţia va declara că pentru interesul naţional trebuie să voteze un preşedinte comunist.

Orice n-am face, We Are Back In the USSR ; )
httpv://www.youtube.com/watch?v=GhRu9yzlTRI

Lasă un comentariu