Cum n-am sărbătorit nici Ziua Europei, nici cea a Victoriei

Eu tare mă bucur că pe data de 9 şi 10 mai nu am fost în Chişinău. Am fost scutită de o grămada de ştiri pline de ironie despre cum guvernarea sărbătoreşte Ziua Victoriei şi despre cum opoziţia declară că sărbătoreşte Ziua Europei. Scenariul deja este atât de expirat.

Chiar dacă Voronin şi-a privatizat 9 mai – Ziua Victoriei, iar liberalii Ziua Europei, eu nu pot renunţa la una în favoarea celeilalte şi mă dezgustă încăpăţânarea cu care unii zic că sărbătoresc una sau alta. La urma urmei, cei care se dau în declaraţii europene pot să mai aştepte vreo cinci ani şi mor toţi veteranii, nu? Oricum, pe an ce trece sunt tot mai puţini.

Mie puţin îmi pasă ce „lentocika” vor purta oamenii (deşi moda cu aia a Sf. Gheorghe de la ruşi vine şi e doar de vreo câţiva ani), eu doar ştiu că bunelul meu de 9 mai întotdeauna sărbătorea. Bunelul meu la 18 ani s-a dus la război. A fost îngropat şi sub 2 metri de pământ după o explozie. Crezut mort şi dezgropat de camarazii săi doar pentru a-i scoate cizmele care erau noi. În timp ce era dezgropat a fost lovit la picior, trebuiau să i-l amputeze, dar s-a opus. A supravieţuit. A stat apoi şase ani în Germania. Nu a votat comuniştii şi era chiar anti-comunist. Avea o medalie şi oriunde ne porneam îşi punea medalia. Nu conta că URSS nu mai este, doar faptul că a dat dovadă de curaj în război. Or, să lupţi pentru ţara altcuiva este încă şi mai complicat.

De aia, când văd declaraţii de genul „Ziua Victoriei altei ţări” închid pagina sau schimb postul. Este vorba de două tipuri de propogandă. Una era actuală cândva şi mai are vreo câţiva ani de actualitate şi apoi apare altă propagandă. Desigur, ultima e mult mai atrăgătoare, toţi vor în Europa.

Până la urmă partidele şi-au împărţit sărbătorile. Şi fiecare sărbătoreşte cum îi place şi televiziunile şi ziarele prezintă deja diferit fiecare eveniment. Două Moldove? Da. Eu sunt undeva la mijloc. Nu văd sensul să nu ne aducem aminte de ai noştri tineri care au luptat şi au murit în războaiele altora. Sau să uităm de ei cum am uitat şi de cei din Transnistria? Că doar acum nu este corect politic să vorbeşti/aminteşti de războiul de pe Nistru.

Precizez, mai ales pentru anti-comuniştii care nu prea pot trage concluzii, că nu vreau să sărbătoresc Ziua Victoriei, ci mai mult o Zi a Memoriei şi tare mă bucură faptul că se sărbătoreşte Ziua Europei şi tare mă dezgustă feţele apatice ale lui Voronin şi Greceanâi şi paradele ostentative şi veteranii rusofoni care au uitat drumul spre casă vreo 60 de ani în urmă, dar eu apreciez curajul buneilor noştri care au murit/luptat în războaiele altora.

P.S. Cine pune zdubii să cânte la ora 7 seara în scuar? Am pierdut Snailşii din cauza dezinformării. Eeeeh.

Lasă un comentariu