Arhivă după lună:noiembrie 2009

  • Bravo că ai luat atitudine! Excelentă carte! Un spectacol... super fain! Un blog super tare! Cam aşa noi ne lăudăm unii pe alţii. Obligatoriu sunt prezente cuvintele „super”, „fain” şi câteva semne de exclamare. Acesta nu este feedback, aceasta este laudă. Feedback-ul presupune ceva mai mult decât o înlănţuire de super tare fain de extraordinar. În orice tip de comunicare, feedback-ul este tare important, doar că deseori el lipseşte. Ah, da. Mai sunt şi ăştilalţi care scriu „Eşti un frustrat” Nu înţeleg de ce mai scrii. Comunistule! Fascistule! Spectacol de câcat rahat! De fapt, tema era alta. Vroiam să ajung la faptul că un argument în orice laudă sau critică de-a noastră este că „oraşul Chişinău e tare mic”. Eu nu pot să critic, să înjur, pentru că „Deh! Chişinăul e tare mititel, mai nimerim în aceeaşi tusovkă sau acelaşi mediu. No, nu e bine. Mai bine tac.” Nu, nu trebuie critică, trebuie feedback. Dacă ar exista un feedback, atunci nu ar mai a[...]

    Citește mai departe
  • Pentru a citi textul, ascultati httpv://www.youtube.com/watch?v=iGdM-xz2oC0&feature=related M-am dus şi eu anul ăsta să văd ce se întâmplă de 7 noiembrie. De 7 noiembrie când comuniştii sunt în opoziţie. Merg prin parc şi se aud cântecele sovietice. Mă aştept să văd o mulţime de steaguri roşii. Hm, mă apropii şi văd. Multe, dar nu o mulţime. Merg prin mulţime şi mă întreb unde-s tinerii ? Doar bătrâni. Apoi, văd aranjaţi frumuşel în rând tineri cu steaguri. Dar nu sunt atât de mulţi. Merg în faţă şi îi văd pe toţi adunaţi la un loc. Toţi ăştia primii de pe liste. Este şi Voronin. Heh, de când nu l-am văzut. Stau aşa liberi, de parcă nici nu ar avea bodygurzi. Se începe mitingul. Petrenco este tamada sau după cum o zis el – conducătorul adunării. El a adus aminte că sărbătoresc nu doar 7 noiembrie (uf, iar din obişnuinţă vroiam să scriu aprilie), ci împotriva dictaturii liberale. In timpul discursurilor membrilor de partid, Petrenco făcea semne când lumea trebuie [...]

    Citește mai departe