Crescătorul de iepuri

Blogger nu este profesie. Activist nu este profesie. Revoluţionar nu este profesie. ONG-ist nu este profesie. Dacă ajungeţi cumva la tv, într-o revistă sau la radio şi vă prezintă ca blogger sau revoluţionar, trebuie să vă gândiţi foarte serios care este rostul vostru în viaţă.

Acesta a fost off-topic 1.

Off-topic 2

La începutul anilor ’90, uşile s-au deschis. Puţini au intrat, mulţi au ieşit. Tot atunci, unii lideri, activişti, foşti revoluţionari, se întreceau cine pleacă la mai multe seminare şi conferinţe. Tot în acest timp oamenii de la sate deveneau mai săraci. Nu mai creşteau animale, nu mai lucrau pământul. Unii au plecat, alţii au rămas, dar vor să plece.

Off-topic 3

Oamenii care pleacă la seminare vorbesc despre mentalitate. „You know… People from Moldova do not have initiative”, „They have a primitive mentality”, „The Soviets ruined everything”, „We are the poorest country in Europe”. Poate pe undeva ei au dreptate, doar că ei nu au citit „Descrierea Moldovei” ca să vadă că toate astea au început tare demult. Moldovenii n-au iniţiativă, zic ei, şi apoi pleacă la un nou seminar. Ei nu se obosesc să meargă la sate şi să se uite la oameni, să îi vadă. Ar putea să îi întrebe care sunt nevoile lor, ce idei au, ce vor să facă şi ce le lipseşte. Este mult mai simplu să mergi la un seminar despre democraţie, Twitter revolution şi energie socială.

On-topic

Pavel este crescător de iepuri. Când te uiţi la depozitul ăla în care îşi ţine iepurii, te sperii puţin. Arată de parcă picior de om nu a călcat pe-acolo. Nu puteam să îmi imaginez cum arată înăuntru. A venit Pavel şi ne-a arătat. Pavel era îmbrăcat în hainele sale de lucru, chiar dacă ştia că o să îl filmăm. Deodată cum intri în depozit vezi cum se face mâncarea pentru iepuri, o întreagă tehnologie din care eu nimic n-am înţeles. Totul aranjat frumos – in contrast cu ceea ce eu îmi imaginam când prima oară am văzut crescătoria. Mai departe mult fân. Pentru ce fân? Are câteva capre.

Apoi, se deschid uşile. Muuuuuulte cuşti, toate aranjate frumos, muuuuuulţi iepuri. Iepuri albi şi vreo câţiva albi cu botul negru. Frumoşi iepuri.Totul e curat. Îmi spune că încearcă să automatizeze tot. Iepurii nu suportă când sunt mulţi oameni, mai ales străini. De aceea nici nu ne dă voie să intrăm mai departe.

A zis că a fost la câteva seminare în Kiev. Desigur nu despre democraţie. Şi acolo a văzut şi o crescătorie de iepuri cu utilaj francez. Vorbeşte fascinat despre asta. „Eeeeeh, dacă aş avea şi eu acest utilaj. Acolo tot este automat, ai apăsat pe câteva butoane şi totul funcţionează.” Vrea foarte mult să ne integrăm în Uniunea Europeană pentru că aşa speră că va face schimbări şi va moderniza crescătoria. Nu cumpără vaccinuri de la moldoveni, ci pleacă în Kiev. Nu are încredere în cele ale moldovenilor.

Are idei de afaceri, dar nu are bani. A scris cândva un proiect ca să obţină bani de la stat şi nici măcar nu i-au răspuns. Întâmpină multe probleme. „Birocraţia”, zice el. Ar putea să facă mult mai multe lucruri, din resursele proprii, dar există multe impedimente. Nu se plânge tare mult, se plângea doar când eu formulam în aşa mod întrebările încât nu putea fugi de răspuns.

Satul este plin de ucraineni. Toţi care lucrează pentru el sunt ucraineni.

Când l-am văzut pe Pavel, mi-am dat seama că integrarea (şi nu atât integrarea, cât dezvoltarea) nu se face prin discuţii despre democraţie, discuţii despre revoluţii, prin urlături la megafon, ascuns prin tufari, prin a te arăta victima sistemului, prin Facebook, prin Twitter, prin offline-uri economice, prin discuţii despre paradigme, ci prin iniţiativa omului simplu. Omului care prin munca lui ajută alţi oameni.

Off-topic 4

Poate Pavel trăi fără bloggeri, activişti, ong-işti? Da. Pot ăştia trăi fără oameni ca Pavel? Nu.

On-topic

Pavel niciodata nu va fi decorat cu vreun ordin şi nu îşi va pune profile picture cu steagul Uniunii Europene, României Mari sau cu medalii. Pavel este tânăr şi sunt sigură că îşi va extinde afacerea, chiar dacă moldovenii n-au iniţiativă, chiar dacă mentalitatea este sovietică, chiar dacă sistemul este mai puternic ca noi, chiar dacă suntem cei mai săraci, chiar dacă suntem orice mai spuneţi voi că suntem.

P.S. Eu chiar nu vreau sa fie comentate off-topic-urile : )

P.P.S. Da, da, eu ştiu că avem nevoie de discuţii, de idei, de paradigme ca să înţelegem ce se întâmplă. Da, noi avem nevoie să ieşim în Occident, să mai vorbim de democraţie, dar nu chiar la fiecare două săptămâni şi mai ales fără să avem habar ce se întâmplă la sate şi câţi oameni ca Pavel mai există.

Lasă un comentariu