Două zile

Rar, tare rar, prea rar sunt atâtea evenimente în Chişinău. Două zile şi două concerte superbe. Cam extenuant, vreau să dorm. Ah da, şi două semifinale Eurovision.

Sâmbătă. Dragobete.

După o zi umblată pe dealuri prin ţară, eu chiar nu vroiam să ajung la Dragobete. Am venit şi mi s-a părut că e un fel de FB offline şi aşteptam ceva să se întâmple. Şi s-a întâmplat. Ei au început să cânte neaşteptat pe mese, pe scaune, prin mulţime. Iată şi link:

După asta, a cântat Voloc;)) eeeh, eu mai vreau Voloc să cânte. Şi lume buna şi frumoasă, prieteni online pe care i-am văzut pentru prima dată offline, mult spaţiu şi da-da-dansuri. Chiar trebuie de mulţumit organizatorilor că ne-au adus aminte că e Dragobete şi ne-au adunat pe toţi.

Duminică. Indie.

Duminică dimineaţa eu m-am gândit „da’ poate stau acasă? ” Desigur m-am dus la concert. Am văzut alţi FB friends, the Moood (care îs tare drăguţi), the Amsterdams si Les Elephants Bizzares. În sfârşit rock românesc în oraşul ăsta.

În pauze, ChişTv şi iarăşi Voloc care sare de pe clădiri şi ne spune ce e aia bour şi zimbru.

Tot atunci am trimis zeci de sms-uri susţinerea lui Pavel Turcu.

IEurovizion.

Nu m-am uitat nici sâmbătă, nici duminică. Am înţeles că sâmbătă Millenium o arătat tot ce poate, iar duminică Pavel a arătat doar oleacă din ce poate. Eu n-am înţeles de ce cântecul sună altfel şi tare sper ca în finală să ascultăm autenticul Pavel.

Eu mai vreau rock românesc şi clouni francezi şi vreau Pavel Turcu să meargă la Oslo.

Lasă un comentariu