All quiet on our front

Hai să facem updates. Aşa pe scurt. De texte cu profund spirit civic nu mai am inspiraţie, iar grafice nu pot să fac . Aşa că o să ne uităm peste statusuri pe Facebook.

***

Jurnaliştii. Jurnaliştii au fost premiaţi. Exact înainte de a fi premiaţi, statusul meu de pe FB “Eu cu o parte din 13 milioane de lei aş trimite tot PRO TV-ul la vreun training făcut de BBC sau de alte instituţii media străine ca să înveţe că o înmormântare nu este ştire, iar bocetele – sursă ”, a atins cifra record de peste 35 de like-uri. Şi, desigur, feedback din partea reporterilor.

***

Tot despre junalişti. Eu n-am înţeles de ce privesc.eu trebuia să ia premiu în jurnalism. Alt status pe FB, la care lumea s-a dat cu părerea. Jurnalismul aşa cum l-am învăţat eu nu înseamnă  a apăsa On şi Off. Deşi, Victor spune, ironic desigur, că trebuie îndemânare şi pentru asta. Hm, probabil oricine instalează o  cameră de supraveghere este jurnalist.

***

Ultima despre jurnalişti. Sunt stereotipuri despre jurnalişti, ca şi despre o oricare alţii din altă meserie. Despre jurnalişti se spune că sunt tare răi unii cu alţii. Rareori există solidaritate jurnalistică. Eu nu înţeleg de ce ştirea despre Ernest Vardanean a trecut pur şi simplu prin media. Fără nicio manifestare a solidarităţii. Când a trebuit presa era ochită de putere, ţinta mafiei şi tot aşa. Când un om nevinovat este condamnat la 15 ani de închisoare, jurnaliştii tac. Niciun pic de empatie.

***

Trebuie să ajungem şi la politică. Status: Încet “filmul negocierilor” se transformă în “Tânăr şi neliniştit” sau “Santa Barbara”. Status care a generat comentariul “Prosta Marian”. Dacă o să mai scriu anul ăsta despre negocieri şi coaliţii, atunci la sigur o să se numească “Prosta Marian”. Merci, Serafim pentru genialul comentariu.

***

Hai să ascultăm cântece frumoase:

httpv://www.youtube.com/watch?v=SWSz_PAfgNc

Lasă un comentariu