Arhivă după lună:martie 2011

  • S-a scris un text. S-a identificat o problemă. Suprinzător, dar mai mulți oameni credeau că există această problemă. Surprinzător, dar în statele africane, copiii chiar vor să devină program officer (se făceau sondaje prin 2003-2004). Deloc suprinzător, că lumea s-a simțit acuzată, or acolo nu erau acuzații. Uneori când identifici probleme, nu acuzi, dar îndemni la rezolvare. Nu, nu persoana care identifică trebuie să rezolve, dar cei vizați. Unii au luat-o chiar prea personal. Boli stelare. Hai să măsurăm democrația, hai să măsurăm europenizarea, hai să măsurăm spiritul civic. Ni se cer metode de evaluare cantitative și calitative. Cum să facem asta? Hai să încercăm să lucrăm, să producem ceva, nu doar să consumăm bani europeni. Până și statul nostru a devenit un mare ONG, care culmea, se mai autoproclamă, o istorie de succes. Hai să ne învățăm să lucrăm. Și să nu ne simțim mereu victime și mereu acuzați,  prin urmare să căutăm scuze. Există probleme și este bine cân[...]

    Citește mai departe
  • Unimedia a pus știrea asta în categoria Media/It și au făcut foarte corect, pentru că asta nu este cultură. Când eram mică (deși presupun că și în zilele noastre e la fel) la Moldova 1 arătau videoclipuri stranii cu femei în rochii roșii tăvălindu-se printre frunze aurii sau care șoptesc „Te iubesc” printre ramurile copacilor. Era jenant. Melodia era cam aceeași de fiecare dată, iar versurile se rezumau la “te-am iubit/m-ai rănit”; “m-ai lăsat/nu te-am uitat” și tot așa. Eu creșteam în sera mea cu Pink Floyd, Queen, Abba, George Enescu și Maria Tănase, pe unde jazz, pe unde muzica clasică și mi se pare că nu există nimic mai frumos decât Freddie Mercury și Montserrat Caballe cântând „Barcelona”. Iar când a venit vremea să ies în lumea mare, mi-am luat căști. Bine, recunosc, poate am fredonat și eu “Hei, hei, polițist”, dar numai atât. Uneori ascult posturi de radio, iar când începe muzica plaiului natal, schimb postul sau pun un CD și asta în condițiile celor 20%. Marea maj[...]

    Citește mai departe
  • Când eram prin clasa a doua, bunica mea, femeie tare credincioasă, m-a dus ca în fiecare an la biserică. Eu eram tare nemulțumită că muream de foame, ea era nemulțumită că mergeam doar o dată pe an. Eu nu țineam post niciodată, eram prea firavă pentru asta. Eu amețeam, mă durea stomacul și mă sufocam de aerul închis și mirosul de păr ars. În față erau tare mulți oameni nefericiți. Bunica a rugat preotul să mă împărtășească mai repede, el a întrebat cum mă cheamă și ea i-a zis că Vlada, el a spus că mă doare stomacul și sunt așa firavă din cauza numelui. Atunci pentru prima dată m-am gândit că ceva nu este în regulă. Cu biserica, nu cu numele. Aș mai zice cum am întrebat preoții ce se va întâmpla cu un miliard de chinezi sau cu romanii dinaintea lui Hristos, dar subiectul este altul. Preoții noștri, unii preoți, pot să găsească explicații stranii la diferite evenimente. Dacă un nebun intră într-o biserică și ucide oameni, e pentru că acei credincioși erau catolici. Dacă în Japo[...]

    Citește mai departe
  • Toți scriu despre Biden sau vicepreședintele. Vicepreședintele sună de parcă ar fi vicepreședintele tuturor popoarelor. De altfel, numele lui complet este  Joseph Robinette "Joe" Biden, Jr. Așa ca fapt divers. Eu nu știu despre ce o să vorbească, cât și cui o să se adreseze. Pentru că atunci când este vorba de vizita unor oficiali de așa rang, nu contează ce o să spună, ci că au venit. Șase ore. Este asta mult sau puțin? În Finlanda cât a stat? Mai mulți încep a scrie despre cum se fac drumurile, se aștern covoare, slăbesc politicienii și învață trei cuvinte în engleză. Cum se poate una ca asta? De ce nu fac asta tot anul?! Stranie mirare, pentru că noi cu toții facem Marea Curățenie de Paști, cu toții batem covoarele când ne vin oaspeți, luăm hainele de sărbătoare și punem tot ce e mai gustos pe masă. Unii îi transmit lui Biden să meargă prin sate. Că acolo e viața adevărată sau sărăcia lucie. Totuși cum scriam, nu contează ce spune și ce vede, contează că vine și cât stă.[...]

    Citește mai departe