Arhivă după lună:octombrie 2011

  • Există oameni care vor să facă alți oameni mai buni. Iulia, de exemplu, scrie că trebuie de citit. Citit cărți, nu bloguri. Ea crede că cititul nu este doar sexy, mai important, e util. Ca să ai priveliști frumoase când citești, trebuie să aperi Chișinăul. Alți entuziaști luptă cu sistemul, sistemul nesimțit, corupt și incult. Poștașii Chișinăului fac asta. Dumitru aduce filme românești la cinematograf.Offtopic: Voi ați văzut ce filme sunt la Patria, eu chiar cred că cei de la cinema cred majoritatea populației niște dobitoci. Încă mai aștept Melancholia, Drive sau altele, dar puțin probabil. Vineri la cinematograful Gaudeamus este premiera filmului românesc Morgen, la 18.00. Mai este și Anim’est, iar aici este programul. Urmează și altele. Noi doar nu suntem entuziasmați doar la ședințele Parlamentului, da? Ar fi trist. Gândim superficial. Scriem despre politică și pentru Like-uri. Formulăm doar opinii, nu argumente. Nu ne mai amintim citate din cărți, cum se termină filmele,[...]

    Citește mai departe
  • Când în prag de Ziua Independenței, am zis ce cred, a tunat lumea și a zis: Nu scuipa în farfuria din care mănânci! De aceea eu nu o să scriu de Ziua Orașului ce cred, mai ales că totuși nu este Ziua Primăriei. O să vorbim despre complexul de a nu scuipa în farfuria din care mâncăm. “Nu scuipa în farfuria din care mănânci!”, ne zic chiar din școală. Dar dacă mănânci rahat? Se mai poate întâmpla. Îl înghiți sau îl scuipi? Fraza nu scuipa în farfuria din care mănânci de fapt te îndeamnă la kitsch. Kitschul era definit de Kundera ca negarea absolută a rahatului. El scrie tare bine despre rahat și kitsch. Le leagă de totalitarism. Zice că modelul communist de kitsch este ceremonia numită Ziua Muncii. Noi avem și altele, se schimbă partidele, se schimbă zilele. A nu scuipa în farfuria din care mănânci te face să accepți lucrurile așa cum sunt. Tot Kundera zicea că un adevărat oponent al kitsch-ului totalitarist este persoana care pune întrebări. A nu scuipa mai înseamnă și re[...]

    Citește mai departe
  • Să spunem că există trei tipuri de păsări. Și există cel puțin trei oameni care trebuie să împartă aceste păsări.  Oamenii sunt într-un fel de tovărășie, să-i zicem alianță. Două păsări sunt în mână. O pasăre este pe gard. Ca să iei pasărea de pe gard, trebuie să vorbești cu un fel de porcușor-monstruleț. Altfel nu ai cum să o iei. Decât dacă păsările încearcă din nou să își schimbe viteza, greutatea și puterile. Dar aceasta nu este de dorit, pentru că ei au mai încercat și nu prea le iese cum vor. Mai ales că unele Cassandre zic că mare lucru nu se va schimba, cu tot aceleași puteri vor rămâne. În timp ce cei trei oameni se gândesc cum să împartă păsările; femeile, copiii și bătrânii așteaptă. Cei trei împart păsările, inclusiv pasărea de pe gard, care nu este a lor. Amintesc că pentru a lua pasărea de pe gard, trebuie să vorbească cu porcușorul-monstruleț. Pură matematică. În timp ce unii își au păsările, se folosesc de ele și impresionează femeile, copiii și bătrânii, alții[...]

    Citește mai departe