Arhivă după lună:noiembrie 2011

  • Nu știu când am început să le observ. Ele sunt peste tot. Multe, colorate, urâte, de la periferii până în centru, mai grav majoritatea sunt amplasate lângă școli sau spitale – lucru interzis. De centrul istoric nu mai zic. Asta nu mai sensibilizează pe nimeni. Dar ele trebuie scoase, pentru că urâțesc orașul, pentru că sunt amplasate ilegal, pentru că nu este firesc ca într-un așa oraș mic să fie așa o concentrație mare. *** Faceți un experiment: în drum spre casă numărați câte localuri cu aparate de joc vedeți. Eu credeam că la Telecentru sunt puține. Mirată am fost să constat că doar pe șoseaua Hîncești am numărat tocmai șase. Dintre care cel puțin trei sunt la mai puțin de un kilometru de liceul Mihai Viteazul și Policlinica nr. 7. Am rugat doua săptămâni în urmă, frienzii de pe Facebook să îmi trimită fotografii cu aceste aparate de joc. Cineva mi-a trimis o hartă. Am încercat și eu să fac hărți, dar este inutil, ele sunt la tot pasul. Cel mai important este se încalcă reg[...]

    Citește mai departe
  • Nu prea ne descurcăm noi la dezbateri. Tare multe din ele, mai ales alea de pe Facebook sau bloguri se termină cu: „Tu ești prooooost!”. Și asta în cel mai fericit caz. Lansăm teze, idei și proiecte care știm că vor diviza societatea, și vor apărea campanii anti-campania noastră. Scriem și spunem opinii, cu greu găsim argumente. Cel mai important, nouă chiar ne este totuna de ce spune celălalt. Nu am văzut discuții în care oamenii chiar să răspundă la tezele care le zice interlocutorul. În timp ce adversarul opiniei noastre vorbește, nu îl ascultăm, dar deja construim în cap fraze șmechere care să îl dea jos. Mai nou, la televiziuni sunt emisiuni dedicate în întregime acestui tip de dezbateri. Tare-mi place British Parliamentary Style de debate, acolo chiar trebuie să asculți ce spune lumea și să vii cu argumente. Argumente, nu opinii. Sâmbătă se organizează un panel în care oamenii vor spune argumente, și nu opinii, în care va fi gândire rațională, și nu emoții. Mulți s-ar[...]

    Citește mai departe
  • Există tare multe lucruri care ar putea fi scrise. Am putea scrie scenarii complicate cu scheme și grafice, comenta, deveni analiști, dar acesta nu e scopul. Deranjează multe, deranjează mai ales gândirea pe termen scurt (tare scurt), încăpățânarea și iraționalitatea unor acțiuni și declarații. Ceea ce m-a deranjat pe mine, sunt normele de comportament. 1.       Nu poți să schimonosești numele unui interlocutor. 2.       Nu poți insista asupra acestei schimonosiri. 3.       Nu poți să nu cunoști deținuții politici din perioada în care ai fost președinte. Este o obligație morală. 4.       Un deținut politic, pe un teritoriu care nu îl poți controla este o rușine pentru întreaga conducere, care nu a făcut nimic (dar ăsta e alt subiect). Cel puțin să îi ținem minte cine sunt și să nu le schimonosim numele. Nu poți face toate acest lucruri când ești un fost președinte, cu ambiții de viitor spicher. Mă deranjează când Mihai Ghimpu îl numește pe Ernest Vardanean, Ernest [...]

    Citește mai departe
  • Eu am două Kindle-uri. Unul cu amprenta iubirii mele pentru citit pe el, celălat – fără amprente, numai bun de citit. Pentru că mulți mă întreabă dacă merită de luat Kindle, am hotărât să scriu asta, să nu mă mai repet. Luați Kindle pentru voi, pentru părinți și pentru bunei. Trebuie doar să înțelegeți că un Kindle este ca o carte, nu luminează în întuneric și nu poți juca Angry Birds. El este un instrument doar pentru citit. Vorbesc de versiunea veche a Kindle-ului, astea noi nu mă interesează. Totodată el nu este chiar carte, pentru că nu poți ucide muște cu un Kindle (poți, dar nu este recomandat), pune sub cap sau pe scăunel dacă vrei să ajungi deasupra dulapului. Și în niciun caz când sunteți la plajă nu vă lăsați cu toată palma gingașă pe el, așa cum am făcut eu. De ce Kindle? Chiar dacă este firav, este ieftin. Dacă se strică, poți lua altul. (Având garanție un an, mi-au trimis unul gratis în loc de cel rănit) Ai acces la o mulțime de cărți gratis oferite chiar[...]

    Citește mai departe
  • Demult nu au fost weekendurile mele atât de pline cu evenimente culturale. Nu vorbesc de Șlagărul Anului, dar de concerte și festivaluri la care chiar tare vreau să fiu. Nu cred că o să uităm să mergem la evenimentele la care tare vrem să ajungem. Cine are de mers, se duce, mai ia și +1, iar uneori +2. De aceea mie nu mi-a plăcut cum a scris Viorel. Se mai întâmplă. Azi se începe Anim’est. La Odeon e cald. O să ni se arate desene animate. Dacă nu știți de unde trebuie de luat bilete, aici este scris. Dacă nu știți care este programul, aici este totul scris. Pentru workaholicii din timpul săptămânii, există Creepy Animation Night. Eu nu știu ce o să fie exact, de aceea mă pornesc. Vineri, vin minunații băieți de la The Amsterdams să cânte la Chișinău. La Albion, de la 21:30. Eu nu merg la formații de care nu prea am auzit. Când ne-au cântat data trecută la Chișinău, i-am ignorat. Anul ăsta i-am auzit la deschiderea concertului Morcheeba și Parov Stelar. Având în vedere că la[...]

    Citește mai departe