Despre sistem și Moldova 1 — 2

Cam doi ani în urmă, scriam despre Moldova 1. Citiți aici articolul. Începea cam așa:

Uneori e mai simplu şi mai ieftin să demolezi o casă, să o faci din nou, decât să o repari de câteva ori pe an şi apoi iar de câteva ori în următorul an.

***

Cu toate ce se întâmplă și urmează să se întâmple, totuși în acești doi ani, eu am început să privesc buletinul de știri de la Moldova 1. Mie-mi place Dorina și cum ea îmi povestește noutățile. Nu vedeam accidente, cadavre, sânge, țâțe sau cățelușul Zosia și de multe ori vedeam toate trei surse. Evenimentele importante erau prezentate bine, corect și profesionist.

Desigur, am auzit și știri despre venirea extratereștrilor. M-au cam speriat. Am mai ascultat ca informație de background la o știre din sport, un citat al unui mare gânditor povestit cam vreun minut, dar trecem peste asta. A fost o schimbare. Dar din inerție, în curând toate vor reveni la ceea ce-a fost cândva.

***

Există oameni pentru care contează doar funcția care o dețin și nu ce fac ei în acea funcție, există o altă categorie de oameni care zic că fac tot posibilul, dar nu și ceea ce de fapt se cere și există ultimii – cei care își fac lucrul. Ultimii sunt o raritate. Irina este o raritate, care poate lucra zece zile la rând fără pauză, inclusiv de Paști, iar să iasă mai devreme de la lucru ar însemna ora 18:30. Sunt sigură că există încă și alți oameni care vor să își facă meseria.

***

La Moldova 1, ca și într-o mulțime de alte instituții ale statului (dar și asociații neguvernamentale), există o serie de oameni care tare se țin de funcție, și nu ar fi nimic rău în asta, dacă acești oameni nu s-ar supăra când li se dă de lucru. Chiar se supără când au de lucru!Televiziunea națională are nevoie de oameni care să lucreze, nu de simpli angajați. Energia multora din ei se pierde pe scheme cum să nu lucreze, decât chiar să iasă din birou și să facă ceva.

***

Eu scriu asta ca necunoscător. Habar nu am ce se întâmplă acolo. Văd ce este pe ecran și asta scriu.

***

Există oameni care ajung în anumite funcții,  iar nimeni nu știe cum, de ce, ce caută acolo, dar îi acceptă. Există oameni care sunt promovați din simplul motiv că mediocritatea este sigură și previzibilă.

***

Pe Vitalie Cojocari l-am cunoscut doi ani în urmă la Școala de Studii Avansate în Jurnalism. Din câte îmi amintesc, destul de des nu prea împărtășeam aceleași opinii. El era cu ProTV în suflet, iar eu cu BBC și New Yorker (ca abordare editorială).

***

Dintre toate candidaturile, poate că l-aș vedea pe Vitalie în fruntea televiziunii (deși după cum spuneam opiniile noastre despre televiziune sunt foarte diferite), tânăr, cu experiență în România și destulă energie ca să facă schimbările necesare. Tinerețea este avantajul lui cel mai mare, pentru că nu poate să eșueze. Un eșec la o astfel de vârstă, i-ar cam întuneca cariera, de aceea el nu are altă soluție decât să facă sistemul să funcționeze.

***

Dar, oricine va ajunge directorul Moldova 1, să țină minte că oamenii sunt angajați pentru competențe și nu din milă sau obișnuință. Cine nu își poate face meserie, să plece. Nu avem timp și bani pentru a face binefacere.

***

Televiziunea publică este a țării, de fapt a guvernării, mă miră lipsa asta de interes a unor politicieni. Ah, câte ar putea ei face…

 

 

 

Lasă un comentariu