Arhivă după lună:ianuarie 2013

  • Eu vreau cineva să zică într-o zi: gata, nu mai pot să ţin în mine, trebuie să scriu! Să adune toată ciuda zilelelor mâncate de Murakami, cu toate mâţele lui, fenomenele supranaturale, sexul lui demonstrativ, nonsensul, paginile prea multe şi să zică tot ce crede despre dânsul. Fără cenzură. Postarea să aibă peste 700 de like-uri, lumea să comenteze. Unii să zică: -          Da, eu demult aşa cred, dar mă temeam să zic; -          Da, demult lumea trebuia să zică ceva despre dânsu, să îl pună la punct, el tocmai premiul Nobel vroia; -          Idee n-am cine-i, hai să văd să citesc; -           Nu înţeleg ce aveţi voi cu Murakami, mie îmi place; -          Poate să îţi placă sau nu, dar nu e frumos aşa de scris Altul, văzând că astfel de postări fac sute de like-uri, să scrie cât de tare o urăşte pe Ayn Rand, şi, doamne, cât de penibile sunt discursurile kilometrice din Atlas Shrugged, personajele rupte de realitate şi cum strică ea de fapt conceptul de individualism.[...]

    Citește mai departe
  • Recent, la Chişinău, mâncam Tiramisu cu nişte oameni frumoşi. Unul din ei povestea despre un cântăreţ popular. Ideea era că artistul munceşte foarte mult, e tare străduitor, dar „tot un câcat iese”. Mă gândeam la această frază şi cineva a spus ceea ce eu gândeam: apăi aşa toţi moldovenii, lucrează din greu, dar tot un câcat iese. Pentru autenticitate, cuvântul “câcat” nu a fost cenzurat, mai ales că şi-aşa e atât de des pomenit în vorbirea cotidiană. *** În aceeaşi ordine de idei, să vorbim despre primarul de Chişinău. Să fii primar vreo şase ani, e o responsabilitate mare, oamenii au încredere, alegătorii au aşteptări. După o vreme, când am înţeles că mai bine nu o să fie (decât din inerţie, aşa cum e în toată ţara), am sperat să nu fie mai rău. Dar mereu este loc de răul până la capăt. *** Cândva Chişinăul era un oraş verde, al copacilor, al parcurilor, acum e doar oraşul gheretelor, microbuzelor şi pristroicilor. Chişinăul e oraşul haosului, în care stând în gara central[...]

    Citește mai departe
  • Pentru că trebuie de scris. *** Eu nu mă tem de greaţă, greaţa periodică e o stare normală a oamenilor care au citit mai mult de o carte sau a celor care n-au citit, dar ascultă pe alţii. Greaţa e pentru echilibru, să deosebim şi să apreciem frumosul, dreptatea şi raţiunea. Eu mă tem de frică. Frica de sistem, nu de mers pe întuneric prin Chişinău. Frica ce face o familie şi un sat întreg să tacă despre o crimă, frica ce face politicienii să ascundă lucruri, frica ce face jurnaliştii să nu aibă pic de moralitate. Am avut această frică în 2009, vreo cinci zile, între 8 şi 12 aprilie. Nu este deloc plăcut, mai ales când te deprinzi că atunci când vrei să fluieri, fluieri. *** Eu nu vreau şedinţe ale Consilului Alianţei, vreau şedinţe ale Parlamentului cu dezbateri publice. Nu vreau şedinţe în care fiecare să vină să spună că dacă îl scoţi pe al nostru, îl scoatem pe al tău; fiecare să prezinte dosarele adunate cu grijă despre ceilalţi şi să se facă compromisuri pe baza ace[...]

    Citește mai departe
  • Pe curând, Chişinău, oraşul în care tinerii îşi petrec vacanţele şi în care la început de ianuarie părinţii îşi petrec copiii în alte oraşe. Oraşul care ne este drag din cauza oamenilor, şi care ne este cu mult mai drag de Paşti sau de 1 ianuarie când nu este nimeni pe stradă. Oraşul care provoacă o tristeţe calmă când vezi iarna, pe cer înnourat, blocurile de la Ciocana sau fabrica Viitorul; oraşul în care pe strada Zelinski şi pe lângă porţile oraşului este o mâhnire apăsătoare, iar haosul de pe strada Testemiţanu aminteşte de vreun stat semi-eşuat african. Oraşul billboardurilor cu feţe necunoscute, oraşul cu vedete provinciale şi pretenţii, şi politicienilor cu aspiraţii mici departe de dorinţe de a intra în istorie. Oraşul în care toţi se ştiu; foştii iubiţi stau la aceeaşi masă la colţuri diferite, femeile de peste 30 de ani se uită în gol cu ochi melancolici îndrăgostiţi, iar amanţii amanţilor se cunosc. Oraşul exhibiţionismului, unde dragostea este afişată la tot colţu[...]

    Citește mai departe