Lipsa de alternativă

Ieri, după o zi însorită în capitală, eram în tren şi deschid acest link trimis de Artur. M-am gândit cu tristeţe veselă la biletul de avion care e în poştă. Apoi am pus muzică şi m-am uitam la oi, câmpii şi apus de soare.

În câteva săptămâni însă o să închid telefonul şi o să văd pristroici, drumuri stricate, marşrutici şi de toate.

Nu am prea scris despre Chişinău, pentru că nu ar fi firesc fiind înconjurată de atâta frumos, să mă dau cu părerea despre urâtul de acasă (deşi este viu în memoria mea); însă ura pentru Dorin Chirtoacă este mai intensă ca niciodată în online-ul moldovenesc.

Ceea ce mă sperie pe mine nu este primarul, ci lipsa de alternativă. Motiv din care de Dorin Chirtoacă este la al doilea mandat.

Toţi se plâng de activitatea primarului şi a Primăriei, nimeni însă nu oferă altceva. Iar orice carte despre alegeri porneşte cu fraza „Campania începe a doua zi după alegeri. ”

Ce au făcut consilierii celorlalte partide din Consiliu? Nimic. Presupun că business ca şi toată lumea. Ori a fi la guvernare în minoritate, ori a fi în opoziţie, nu înseamnă lipsa totală de activitate. Când unele partide vor începe campania exact înainte de alegeri, zicând tot ce a făcut greşit Dorin Chirtoacă, eu n-am să-i cred.

Nu văd nici un partid să prezinte strategii referitor la centrul istoric, la parcări, la pieţe, la construcţii ilegale. Asta e pe altă pagină a cărţilor, la capitolul „Ce faci când nu eşti la guvernare.” Pentru că nu poţi să fii total absent timp de patru sau opt ani, să aştepţi unii să eşueze, apoi să vii cu un plan salvator. Nu, asta nu  funcţionează, trebuie să lucrezi în toţi aceşti opt ani.

Nu văd nici un partid să promoveze vreun lider care ar putea fi candidat la funcţia de primar. Dacă îl pregătiţi în mare secret şi o să fie o supriză, să ştiţi că alegătorilor nu le plac surprizele.

Unicii care fac advocacy şi presiune sunt socialiştii. Presupun că sunt motivaţi de lipsa de şanse în eventuale alegeri naţionale. Însă ei luptă pentru terenuri de joacă, pentru parcuri, pentru crearea unui spaţiu public. Cât de sinceri ei sunt în asta? Sinceri, însă umbriţi de toate politicile lor moldoveniste.

De aceea când văd comentarii ale oamenilor care au reprezentanţi în Consiliu, nu pot să nu mă întreb „Dar consilierii voştri ce au făcut în ultimii doi ani în Chişinău?” Câte planuri alternative au propus? Cum au organizat oamenii să le fie apărate interesele în Consiliu? Cât de des au ieşit în stradă şi au întrebat oamenii ce probleme mai au?

Iar înainte de alegeri să nu veniţi cu un copy paste la scară locală a planului de guvernare naţională, am zis de atâtea ori, nu mai avem nevoie de primari cu mari viziuni despre integrare europeană, ci cum se zice la noi, gospodari. Şi mai ales, oameni care au lucrat pentru acest oraş în ultimii ani.

 

Lasă un comentariu