Arhivă după lună:decembrie 2013

  • Eu am două obiceiuri: să dăruiesc cărțile care-mi plac, de obicei, cu un citat care tare-mi place, scris de mânuța mea, și să fac playlist-uri. La sfârșit de an am decis să vă fac cadou playlist-ul meu de sărbători (Mersi, Marta, că mi-ai amintit de el!). În decembrie v-am scutit de postări de rău despre gherete Orange și Moldcell, despre construcții ilegale în  parcuri, despre femei emancipate și dragoste. Parcă nu este momentul potrivit. Lista mea de cântece nu are nimic cu sărbătorile. Este un playlist care pot să-l asculte toți membrii familiei, fără să zică: schimbă  gălăgia asta.  E de împodobit bradul, de scuturat covoare și de făcut salată cu rucola (Olivie? Atât de demodat!). Iată! Între timp, îl mai completez. http://www.youtube.com/playlist?list=PLYt5afcKKjVffIdn1sEJeMRaBLgEIGsug Pentru că este o perioadă a cadourilor, vă dau și playlist-ul meu de trezit la orice oră a zilei: http://www.youtube.com/playlist?list=PLYt5afcKKjVcZ02Tq5CzPZAM3RcYm2cxE Și cel de [...]

    Citește mai departe
  • *Articol scris prin 2010, redactat și publicat de Ziarul de Gardă, iar fotografiile sunt făcute de Igor Schimbător. ** Am vrut să îmi amintesc cum e să fii jurnalist, probabil o să încerc să mai scriu așa (adică să mai vorbesc cu alți oameni înainte să scriu doar opinii) în viitorul apropiat. Ceea ce lipsește din textul original este atmosfera. Mirosul de urină, amestecat cu tot felul de clor și detergenți, care te înădușă deodată cum intri, florile de plastic și kitsch-ul deprimant din sala de așteptare și emoțiile de după conversație când, printre mulțimi de oameni, tot zăream câte unul din deținuți. Sunt 83 de oameni în Moldova, care au un asemenea regim.  Două ore pe zi la aer, patru ore pe lună – cu familia, restul orelor, restul zilelor, lunilor şi anilor, până la sfârşitul vieţii – în celulă.  Toţi cei 83 sunt la o margine a oraşului Rezina, într-o închisoare cu pereţii albi şi înalţi – Penitenciarul numărul 17. Vlada CIOBANU „Lăsaţi tot la intrare, telefon, aparate[...]

    Citește mai departe
  • Se poate! Se poate să rămâi în istorie ca un primar bun într-un mandat de doar trei ani. Deși nu un politician bun, dacă tot pierzi alegerile. Trei oameni mi-au recomandat (Mulțumesc!) să scriu despre acest primar de pe alt continent, deși tot dintr-o țară nu prea bogată. Există numeroase surse despre activitatea acestuia: articole, filme documentare, cărți și interviuri. Enrique Peñalosa, primarul Bogotei, a zis că: „un oraș avansat nu este un oraș unde săracii folosesc mașinile, ci unde chiar și bogații folosesc transport public.” A fost primar din 1998 până în 2001. A promovat un model de oraș unde se dă prioritate pietonilor (cum zicea Ilf și Petrov: Пешеходов надо любить. Пешеходы составляют большую часть человечества. Мало того — лучшую его часть); un oraș pentru oameni unde, fiecare, indiferent de venitul său, să se simtă bine. „Noi construim mai mult pentru mobilitatea mașinilor decât pentru fericirea copiilor. ” Ce a mai făcut? -       A plantat mai mult de 100,000 de[...]

    Citește mai departe