Exerciții democratice — crowdfunding

 

După Fântâna Cadânei, unde am avut o mică implicare anume în campania online, și scuarul Cehov, foarte mulți oameni mă întreabă despre platforme de crowdfunding, despre taxe, conturi bancare etc. Mai puțini oameni mă întreabă cum să promoveze eficient campaniile lor, iar eu am văzut o mulțime de idei bune, dar care adunau doar câteva procente din sumă.

O să împărtășesc câteva lucruri evidente despre astfel de campanii, dar care, din păcate, rar sunt respectate. Accentuez însă că atât Fântâna Cadânei, cât și scuarul Cehov au fost printre primele campanii de crowdfunding și chiar primele din domeniul lor, respectiv nu prea era concurență. Acum lucrurile stau puțin altfel.

1) Cum alegem platforma de crowdfunding.

Există o mulțime de platforme, unele generale, alte pe subiecte specifice.

  • Global Giving este mai mult pentru organizații neguvernamentale.
  • GoFundMe este general.
  • Just Giving – proiecte sociale și caritate
  • Indiegogo – proiecte generale
  • Kickstarter – doar proiecte creative.

(Aici le vedeți pe toate)

Pentru plată lunară, există Patreon.

Câți bani trebuie să le dăm? Indiegogo, Kickstarter și GofundMe iau câte 5%. Pe lângă asta, pe Indiegogo se iau 3% pentru credit cards sau 4% pentru Pay Pal și 25$ pentru transfer. Întotdeauna citiți Terms and Conditions să vedeți care sunt taxele.

Atâția bani unor start up-uri necunoscute? Din donații? Se poate și altfel? Da.

Recent la Chișinău s-a lansat Guvern24.md – platformă locală de fundraising. Taxa percepută este de 0,8% și fiecare bancă are deja taxa lor care e în jur de 2%. Credeți-mă, când strângi mii de dolari, să dai acele 5% pentru Indiegogo, apoi alte mici taxe, devine oarecum dureros.

Am auzit mai mulți care nu vor să folosească Guvern24.md pentru că se axează doar pe Moldova. Din nou, experiența a două campanii a arătat că unicii străini care au donat pentru proiecte moldovenești sunt oameni care au trăit aici cândva, nu pentru că răsfoiau platformele internaționale în căutare de oportunități de a dona. Am întrebat-o pe Elena Zgardan, fondatoarea platformei, cum promovează ei platforma. Astfel am aflat că pe Guvern24 sunt campanii cu peste 2000 de share-uri, promovate prin word of mouth pe rețelele sociale.

Nu am folosit niciodată Guvern24, dar pare o platformă utilă și cu prețuri rezonabile.

2) Ce sumă vrem să colectăm?

Ați avut vreodată tendința să donați când vedeți sume mici și realizabile? Sau când vedeți 93%? Exact. Sumele trebuie să fie realiste. astfel cel care donează 50$ să nu se simtă ca un firicel de nisip în deșert.

Dar noi avem nevoie de bani! Divizați suma. Încercați și alte metode de fundraising. Cel mai simplu e să pui o sumă mare, să nu faci nimic să se adune, apoi să dai vina pe mentalitate.

Doar atunci când știți sigur că veți avea sume importante de bani din primele zile, puteți să vă permiteți campanii de peste 50,000 de dolari.

3) Ce scriem?

Legenda noastră. O campanie de fundraising vinde o istorie, o idee sau un vis, iar oamenii plătesc pentru asta. În puține campanii am văzut mesaje care rămân în inima mea.

Chiar în campaniile de caritate care apelează la cele mai fundamentale trăiri umane, e bine de povestim altceva decât “avem nevoie de bani”. Se amintesc lucruri frumoase, se adaugă emoții ale prietenilor, se povestește cât de tare vrei să mergi cu bicicleta în Barcelona (ultimele cuvinte sunt o referință la una din cele mai emoționante și sincere campanii, din păcate, Alina nu a supraviețuit).

Atunci când strângem bani pentru filme, festivaluri, scuaruri, de asemenea povestim de ce suntem altfel și de ce facem acest lucru (eu pot descrie pe lung, însă asta ia timp, iar time is money).

Echipa: Chiar recent am văzut o campanie misterioasă unde se adună bani fără a se specifica echipa. Eu nu donez bani atunci când nu văd o echipă, chiar dacă e vorba de 1$.

Noi avem o istorie de oameni care fură bani din proiecte și din impozite și de oameni care îi risipesc aiurea. Respectiv, o echipă care 1) înțelege și poate realiza ideea proiectului 2) poate gestiona bani 3) poate comunica oamenilor, este un mare avantaj pentru orice campanie.

Nu scrieți CV! Simțul umorului și căldura umană aduc bani.

Ce vrem să facem: O claritate în proiect este obligatorie. Un trailer pentru film. O schiță pentru un desen animat. O analogie cu un proiect social care a funcționat în altă parte. Donatorul nu trebuie să aibă întrebări după ce citește acest text. Explicăm cum facem proiectul și cât timp ne ia.

Cheltuieli: Cheltuielile generale nu sunt de-ajuns. Organizatorii deja ar trebui să caute câteva oferte de costuri și să aproximeze totul. Cu cât mai detaliat e, cu atât mai multă încredere inspiră.

Impact: În cazul campaniilor de caritate și a proiectelor sociale impactul pare clar. De aceea uneori uităm să îl descriem, ceea ce iarăși este descurajator pentru donatori. În cazul proiectelor arhitecturale și culturale e bine de arătat beneficiul comunității. (Cum? Din nou, asta ia timp)

Video sau/și fotografii este obligatoriu. 

 4) Comunicare

Am remarcat câteva campanii în care s-a făcut profilul pe platforma și asta a fost. Ba mai mult, organizatorii au scos ochii oamenilor că sunt niște ignoranți.

Organizatorii de campanii nu cerșesc, dar nici nu educă oameni. Ei oferă un produs și îl promovează.

  • Înainte de a începe campania, e bine să identificați jurnaliști, bloggeri (sau persoane citite online), activiști, experți în domeniu. Să îi îndemnați la o discuție, la un schimb de idei. Nimic nu încurajează mai mult oamenii să vă susțină campania decât o deschidere spre consultare cu ei. Acești oameni vor deveni avocații voștri. Jurnaliștii vor urmări întreaga campanie, bloggerii vor face share, ceilalți vor participa la evenimente publice etc.
  • Continuăm cu textul campaniei care trebuie să respecte tot ce am scris în secțiunea de mai sus.
  • Perks-uri. Un postcard, un magnețel, un tricou și alte drăgălășenii legate de campanie sunt recomandate.
  • E indicat să aveți un video sau fotografii calitative (Nu un video care arată că tocmai ați cheltuit 5000 de euro pentru el. Be humble!)
  • O pagină pe Facebook care să reflecte activitatea zilnică și bornele campaniei (10%, 50%, încă 3% sau 10 zile sau că au mai rămas 2 zile). În unele cazuri, de caritate mai ales, terțe persoane fac campania de pe profilul personal, atunci sfatul e, dacă faceți astfel de campanii, uitați de motănași și fotografii cu vacanțe, nu e consecvent să stea alături de o campanie de fundraising.
  • Ce mai scriem pe Facebook: mulțumim persoanelor care au donat (oamenii au nevoie de recunoștință pentru că fac un bine. Nu există un lucru bun care nu e egoist, așa spunea Joey din Friends, și avea dreptate). Nu faceți diferența între 1$ și 100$ (deși noi am făcut asta în cazul scuarului Cehov și am încă dileme etice).
  • Indiegogo și Guvern 24 au un feature minunat (probabil și celelalte), poți transmite updates despre campanie direct pe toate email-urile donatorilor. Mereu comunicați informație utilă, nu spam. (O dată am donat 5 sau 10$ pentru operația unui băiat blocat în State, cu bucurie citeam actualizări despre starea sănătății lui. Cu 5$ citești pe email despre miracole!)
  • Planificați contacte cu oamenii pe toată perioada, dar cele mai intense zile sunt primele și ultimele 3. Nu lăsați să treacă ultimele zile din campanie neobservate!
  • Transmiteți comunicate de presă tuturor (trei comunicate este un minim necesar). Dintr-o listă de zeci și sute de email-uri, vreo 4-5 vor răspunde și promova campania.
  • Mulți oameni oricum vor întreba cum pot dona cash. Folosiți fie boxe, fie un eveniment (cum a fost în cadrul scuarului Cehov când s-a organizat un concert) și îndemnați oamenii să doneze cash.
  • Mare e grădina Facebook-ului sunt o mulțime de idei și oportunități de a vă menține echilibrat în atenția publicului.

!Nu acceptați patroni! Ideea de crowdfunding e ca oamenii să doneze cât pot; să fie un proiect al comunității; să nu diferențiem între sume de bani. A accepta sume mari de bani de la politicieni sau oameni de afaceri dubioși, poate că este în regulă, dar fără trâmbițe. Ba chiar recomandați-le să o facă anonim. La urma urmei, datorită acestor oameni, sistemul de medicină ne impune să facem campanii peste campanii sau să nu avem bani pentru cinematografie sau pentru proiecte sociale. A ridica în slăvi un mic bandițel care donează o sumă importantă m-a făcut să mă abțin de la o contribuție. Ah, câte biserici și mănăstiri renovate avem din spălarea păcatelor unora!

5) Post campanie.

De multe ori, după ce s-au strâns banii, updates-urile dispar. Anunțați că s-a adunat suma și mulțumiți tuturor. Transmiteți actualizări despre cheltuirea banilor, chiar dacă e vorba de o simplă discuție. Publicați toate cheltuielile care au fost făcute. Consultați oamenii la anumite cheltuieli. Mulțumiți iar oamenilor.

6) Donați. Altă dată o scriu de ce e necesar de donat, de contribuit la campanii de fundraising și altele.

7) Niciodată nu există doar câteva reguli, dacă nu funcționează strategia, încercați altceva.

Un sfat general pentru artiști, dar și alții care se pricep la multe, mai puțin la comunicare: găsiți/angajați persoane care să gestioneze campaniile voastre. Majoritatea organizațiilor europene au fundraiseri plătiți, pentru că asta ia timp, e nevoie de experiență, calități interpersonale bune și cunoștințe și pentru că e un full time job.

Vă reamintesc, chiar și în țările unde statul este oarecum bun, unde nu se fură miliarde, campaniile de crowdfunding sunt populare. Doar centrul Varșoviei a fost reconstruit parțial prin crowdfunding, la fel și piedestalul Statuii Libertății.

 

Lasă un comentariu