Să vorbim despre tineri

Sursa: https://www.facebook.com/vadimflurie/media_set?set=a.10207523016862088.1073742053.1489267847&type=3&pnref=story.unseen-section
 
Sursa: https://www.facebook.com/vadimflurie/media_set?set=a.10207523016862088.1073742053.1489267847&type=3&pnref=story.unseen-section

*Pentru a citi, ascultaţi asta. 

Ah, ura din campaniile electorale! Şi oamenii care uită că după alegeri iar trebuie de trăit împreună.

Să vorbim despre tineri. Doar de trei zile nu ne mai oprim să îi judecăm şi să îi facem şi leneşi şi tâmpiţi, nu? Înţeleg că încă mai avem obiceiul să educăm copiii cu bâta, iar profesorii să îi mai înjure dulceag “capro!”, “boule!”, dar nu aşa se motivează un tânăr.

În acelaşi timp, având în vedere sărăcia discuţiilor publice, înţeleg această abordare. Noi nu avem nicio discuţie publică despre tinerii noştri, noi nu înţelegem ce înseamnă millenials, noi nu ştim la ce vârstă se căsătoresc tinerii, câţi cumpără maşini, câţi iau case, câţi bani fac, pe ce cheltuie banii, ce job-uri au, ce job-uri vor. Noi presupunem. Apoi îi facem în tot felul.

***

Istoric, tinerii au votat mai puţin decât ceilalţi. Cu excepţia momentelor de cumpănă, ca anii ‘60 şi protestele împotriva războiului din Vietnam sau ca dorinţa de a vota noi lideri, mai carismatici, cum a fost cazul lui Tony Blair în UK sau Obama în State.

Astăzi, în nicio ţară europeană numărul de tineri alegători nu îl depăşeşte pe cel al bătrânilor alegători.

Tot mai mulţi cercetători ne povestesc despre millenials, jurnaliştii tălmăcesc, iar societatea discută. În ţările cu economii decente faptul că tinerii nu mai sunt religioşi, nu mai cred în instituţia familiei, nu fac copii sau nu mai cumpără case, afectează politicile.

În ultima vreme, tot mai puţini tineri votează atât în State, cât şi în Europa de Vest. În acelaşi timp, ei sunt generaţia care fac cel mai mult voluntariat, sunt mult mai bine educaţi şi informaţi decât generaţiile precedente, participă mai mult în cauze politice, contactează tot mai mult politicienii şi nici nu mai beau şi se droghează ca înainte.

Pentru absenteismul la alegeri, societatea caută explicaţii, nu acuzaţii.

De aceea politicienii au mesaje clare pentru studenţi. Despre case, credite, universităţi şi se vorbeşte tot mai mult pe limba lor. Nimeni nu îi ia for granted.

***

În Republica Moldova au votat o treime din tineri, în cazul în care presupunem că toţi tinerii sunt în ţară. Noi ştim că mulţi tineri sunt plecaţi: fie la studii, fie la muncă, fie să stea pe capul părinţilor. Atunci presupunem că aproape jumătate din tineri au votat (calitatea datelor statistice în ţară este îngrijorătoare). Faptul că ei reprezintă doar 10% din toţi alegătorii înseamnă doar că numărul tinerilor se micşorează (cu 40% din 1998). La primul tur al alegerilor din 2016, ei au avut o prezenţă decentă, chiar îmbucurătoare având în vedere situaţia din ţară.

Unii o să spună că moldovenii încă nu sunt millenials, că sunt tradiţionalişti şi mai degrabă ascultă un bun chanson rusesc, respectiv sunt ancoraţi în altă civilizaţie.

Moldovenii, ca toată lumea europeană, deja se căsătoresc mai târziu, fac mai puţini copii (unii nu fac deloc), se gândesc de câteva ori înainte să cumpere o casă aici (poate e mai bine în Italia sau Spania), au două paşapoarte şi au mereu două opţiuni. Da, ca în lumea europeană, tinerii stau pe Facebook, se uită mai degrabă seriale şi fac selfie în oglindă. This too shall pass. 

Tinerii s-au liniştit că nu mai depind de stat. Şi au înţeles că soarta ţi-o faci cu mâna ta. Atunci de ce să votezi? Există două răspunsuri la întrebarea de ce oarecum mai puţini tineri au votat: 1) calitatea politicienilor 2) educaţia şi mediul în care cresc tinerii.

Să vorbim despre politicieni. Dacă vă întreb un mesaj pentru tineri din campania asta, o să îmi spuneţi? Nu, nu despre corupţie şi miliard. Ceva ca un tânăr să înţeleagă de ce să rămână acasă sau să voteze fiind în diasporă. Ce politici s-au discutat în campanie? Ce politici vizează direct tânărul? Au fost dezbateri doar pe politici de tineret? Au fost discursuri doar pentru tineri?

Mediul în care cresc tinerii: Studiile occidentale arată că cei mai activi alegători sunt cei cu un venit care le asigură mai mult decât supravieţuirea, sunt cei cu educaţie mai bună, cei care au cultură politică şi cei care au o tangenţă cu procesul electoral (captain obvious!).

Câţi tineri de la noi au un venit care să le asigure măcar supravieţuirea? Aţi fost recent în camerele de cămin? Să vedeţi cum se trăieşte câte patru în cameră, cu reparaţii făcute în alte secole. Sau să ne amintim ce educaţie cetăţenească am primit în şcoală sau mai bine zis nu am primit. Noi nu educăm cetăţeni şi personalităţi, ci tocilari şi oameni cu intonaţie frumoasă. Ce calitate a studiilor în general oferim? Aceste diplome cu câteva sute de euro? Iar ca să aibă tinerii tangenţă cu procesul electoral trebuie să avem partide democratice, nu? Bazate pe meritocraţie unde este destul de clar că pentru muncă ai şi răsplată.

Mai important e că a merge la vot se face din tradiţie. Prima dată am mers la vot cu toată familia. Ne-am îmbrăcat frumos şi am votat. Câţi tineri au acasă părinţi cu care să meargă la vot pentru prima dată?

Şi costurile votării de această dată s-au mărit – studenţii fiind nevoiţi să meargă acasă să voteze. 75 de lei până la Cahul nu e mult pentru comentatorii aprigi. Este mult pentru un tânăr.

Ah, nu. E mai bine de gândit că tinerii sunt nişte leneşi inutili. Tinerii moldoveni sunt la fel ca toţi din lume – pun la îndoială anumite orânduieli sociale de altă dată, nu se mai grăbesc, îşi schimbă valorile, pe lângă asta au însă sechelele tradiţionale ţării – nu au părinţi alături, nu au parte de educaţie cetăţenească şi socializare politică. De calitatea politicienilor – tac.

***

Tinerii moldoveni au mers să voteze şi au făcut-o informat şi conştient, ceea ce este mult mai bine pentru democraţie pe termen lung decât o statistică. Iar pentru că este un scor apropiat, în turul doi cu siguranţă cifrele se vor schimba. Mai mult ca atât, îmbucurător este că sunt tineri care apar alături de politicieni. Tineri care chiar lucrează în campanii, nu doar lipesc postere în toiul nopţii.

Vrem ca tinerii  să meargă la vot? Trebuie să îi cunoaştem, să vorbim pe limba lor, să facem politici de tineret şi să le arătăm direct câştigurile. Cu atitudinea: „generaţia noastră era altfel!” departe nu ajungem.  Acum nu ne rămâne decât o nimica toată – un sistem de învăţământ care să educe gândire critică şi participare cetăţenească, părinţi care sunt acasă şi politicieni care au mesaje pentru tineri şi pe care chiar vrei să îi votezi.

*Şi cântecel. Nu ştiu ce ascultă acum cei de 18-22 de ani, dar eu pe vremuri (drept că la 16-18 ani) ascultam asta.

P.S. Înţeleg că acum trebuie salvată ţara, campanii şi mesaje, dar dacă nu discutăm acum despre tineri, după alegeri iar uităm de ei, apoi iar ne întristăm că nu au votat.

 

Unele date sunt luate de pe aici:

https://www.washingtonpost.com/news/monkey-cage/wp/2016/03/22/why-dont-millennials-vote/
http://www2.warwick.ac.uk/fac/soc/economics/research/wpl/projects/voting/background/
http://www.economist.com/blogs/economist-explains/2014/10/economist-explains-24
http://unimedia.info/stiri/infografic-moldova–in-prag-de-dezastru-demografic-numai-in-18-ani–numarul-tinerilor-s-a-micsorat-cu-40-94239.html

Lasă un comentariu