Arhivă după categorie:libertate

  • * Pentru a citi, ascultaţi asta.  Ţările mici au micile lor momente de glorie, de băgat în seamă peste graniţele ţării. Deseori, acestea nu sunt cele mai frumoase momente. Azerbaijan a rupt totul cu „Ty kto takoi, davai dosvidania”, noi avem profesorul de geografie de la Bălţi. 328,971 de vizualizări pe Youtube în cinci zile. 7,276 de comentarii, iar cât eu scriu asta, tot mai apare câte unul. Comentariile sunt de tot felul, despre cum ruşii au ajutat Bălţiul să se dezvolte, despre cum ruşii sunt toleranţi, chiar dacă ne numesc “moldovaşca”, despre cum l-am bate sau ucide pe profesor. *** În grupa mea învaţă cinci britanici, dintre care doi part-time, restul – vreo 27 suntem din toate colţurile lumii. Împart bucătăria cu alţi şapte oameni, dintre care nici un britanic, dar patru chinezi. În campus există magazin numai cu mâncare pentru asiatici. Iar conducerea universităţii, a promis că în curând va deschide restaurante cu specific naţional. Nu se simte că This is England c[...]

    Citește mai departe
  • Îmi place sintagma de adevăr istoric, îmi amintește oarecum de Winston în sumbrul Minister al Adevărului rescriind istoria, creând eroi sau eliminând persoane din viața publică. A rescrie istoria nu este dificil, trebuie doar să te joci cu arhivele. Bunăoară, cum făceau subordonații lui Stalin, ștergeau atent din fotografiile de grup, persoanele căzute în dizgrație. Istoria este relativă. A se apăra, a cotropi, a fi dușman sau a fi aliat, toate sunt relative. Istoria înseamnă relații între oameni, nu cifre, de aceea totul este altfel. Mai complicat. Subiectiv. Dincolo de aspectele emotive alte studierii istoriei, este partea tehnică. În liceu, întotdeauna la Istoria Românilor eram cu un secol în urma Istoriei Universale (paradoxal, nu?) și cam dificil legam unele evenimente de celelalte. Istoria este relativă. În manualele de istorie vom avea texte frumoase despre cel mai tânăr primar al Chișinăului, nimic despre sistemul defectuos din Primărie, nimic despre membrii corupți ai[...]

    Citește mai departe
  • Îmi place să mă uit la reportajele făcute de Paști despre cum petrec moldovenii plecați peste hotare această sărbătoare. Este tare frumos să vezi cum timp de câteva zile moldovenii se unesc, vorbesc frumos unii cu alții, își amintesc de vechi tradiții, devin o comunitate și îi fascinează pe alții prin unitatea și datinile lor. Toate aceste lucruri devin și mai duioase când există o mică biserică în vreun orășel din Italia, ori vreun preot ortodox în Spania. Unii merg sute de kilometri doar ca să ajungă la acea biserică. Atunci când ești undeva departe te identifici tot mai mult cu poporul, ți-i dragă chiar și atunci când auzi vreun „blea” în aeroport. Atunci când ești printre străini, este bine să ai un loc unde știi că în fiecare vineri, sâmbătă sau duminică se adună ai tăi. De aceea eu chiar nu înțeleg de ce în condițiile în care sunt atâția moldoveni plecați peste hotare, sunt deja biserici și preoți ortodocși care oficiază slujbe prin lume, eu nu înțeleg de ce noi trebui[...]

    Citește mai departe
  • Cu păr roşu şi blog verde e tare dificil să fugi de întrebarea „Dar când o să te implici în politică?” -          Cum tu până acum nu eşti în partid? -          Şi n-ai fost în niciunul? -          Da în care te-ai implica? -          Da liberal sau social-democrat? -          Da care îţi place de la noi? Nu. Nu. În niciunul. Liberală aşa cum în cărţi, dar nu aşa cum în Primărie. Niciunul. Gata, faza de maiou Che Guevara a trecut vreo şase ani în urmă. Gata, eu nu mai cred că viitorul ţării este în mâinile mele. Eu înţeleg că trebuie să te implici! Să fii de-o parte a baricadei! Să distrugi caracatiţa comunistă!  Să aduci schimbarea! (Eu nu scriu cu semnul exclamării, ei aşa scriu) Eu nu am afaceri, eu nu trebuie să protejez afaceri, eu nu vreau să încep vreo afacere (aptitudini pentru asta lipsesc cu desăvârşire), eu nu am cumătri în politică, eu nu vreau nănaşi politicieni, eu nu am dosare, eu nu am probleme cu self-esteem-ul, eu nu vreau să mă arate la tel[...]

    Citește mai departe
  • În caz că totuşi vă făceaţi griji, eu am luat viza. Prima dată m-am bucurat aşa de mult să văd undeva scris anul 2011. Am viza pe un an. Totuşi fotografia e cam urâtă, ştearsă aşa oleacă. Pe tare mulţi îi doare problema vizelor şi nici măcar stand-up-urile jurnaliştilor în faţa consulatului, nu le face viaţa mai uşoară. Eu menţionasem că am scris doar despre cum am luat paşaportul, despre cum se intră acolo este o cu totul altă poveste horror. Pentru că pe aşa mulţi îi doare problema vizelor, blogul meu de la suprasolicitare a murit cam pe o noapte. Eu am devenit foarte tristă şi nici măcar Iker Cassilas care prindea mingi nu m-a făcut mai fericită. Oamenii pricepuţi însă mi-au salvat blogul şi oamenii au continuat să pună like-uri. După cum am zis şi pe FB, şi la radio şi alţii au scris pe bloguri, eu mă pornesc la Vama Veche. Între timp, puteţi să citiţi şi alte posturi, chiar dacă ele sunt fără „blea” şi „pizdeţ”. P.S. Dacă vreţi să descoperiţi Moldova, să ştiţi[...]

    Citește mai departe
  • Pentru a citi post'ul, ascultati: httpv://www.youtube.com/watch?v=BGvd-C7bw8g Iată azi cineva avea status pe FB, că Parlamentul/Senatul a ars doar în Roma Antică, Germania şi Moldova. În toate trei cazuri s-a dat vina pe Opoziţie. În toate trei cazuri este vorba de dictatori. Nero a vrut un spectacol bun şi l-a primit (redat tare bine in cartea lui Sienkiewicz "Quo Vadis, Domine"). După incendierea Reichstagului s-a instaurat dictatura, la noi - teroarea. În primele două cazuri, atât Nero, cât şi Hitler s-au sinucis. Desigur nu până a ucide alte câteva sute/mii/milioane de oameni. Ce îi aşteaptă pe ai noştri?:) Bunica imi spunea când eram mică "Nu te juca cu focul, că îţi arde cojocul" şi nu m-am jucat. Alţii se pare că nu ştiau asta;) [ad#234x60-created-81908]

    Citește mai departe
  • Pentru a citi post-ul, ascultaţi acest cântec. Câţiva oameni din lista mea de prieteni au status-uri de genul “Ce urmează”? O să fie Paştele. O să fie adus Focul Sfânt şi toţi vor crede că li s-or ierta păcatele. Asociaţiile care nu au reacţionat promt, dar abia după ce s-au scos la iveală cadavrele, vor face o serie de mese rotunde, seminare şi training-uri despre drepturile omului, dreptul la libera exprimare, la întrunire. Aşa ele îşi vor îndeplini misiunea. Uniunea Europeană se va îngrijora în continuare de morţii şi dictaturile din Africa şi Asia. Televiziunile statului vor continua să arate cum s-au vandalizat clădirile, ne vor arăta pe taţii şi mamele naţiunii care au grijă de poporul lor. Poate şi 2009 va fi Anul Tineretului, la urma urmei tot ce se face se face pentru tineret. Opoziţia va scoate dovezi despre fraude, dar va ezita în a declara că vor alegeri repetate. Vor mai apărea câţiva morţi. Credeţi că sunt doar atâţia? Şi desigur se vor găsi explicaţii [...]

    Citește mai departe