Arhivă după categorie:pseudo-nationalism

  • Eu ţin minte când eram în rând la arhivă şi o doamnă venise cu o faţă pierdută şi zise: -          Ia hochu rumynskoe grajdanstvo, 4to mne nado delati! Ani de-a rândul m-am uitat cum reprezentanţi bravi ai moldovenismului luau cetăţenia română, dar eu stăteam în rânduri la viză. *** Am certificat de naştere românesc şi nu o să fiu ipocrită să povestesc că e pentru a restabili adevărul istoric. Identitatea e în minte şi în inimă; în ce asculţi, ce citeşti, cum pielea se face de găină când asculţi pe Enescu sau pe Porumbescu, în sentimentul că eşti acasă, chiar şi peste graniţă şi bucuria când vreun român mai ia un premiu la Cannes. O să îmi fac paşaport românesc pentru a putea călători liber în lume. *** Orice paşaport înseamnă drepturi şi obligaţii. Votul este iraţional, aşa că nu merită aici de început istoria de ce votăm, cum votăm, cum alegem şi ce facem după asta. Iar în majoritatea statelor oamenii sunt nemulţumiţi de politicienii lor şi de obicei nu au pentru ci[...]

    Citește mai departe
  • Îmi place sintagma de adevăr istoric, îmi amintește oarecum de Winston în sumbrul Minister al Adevărului rescriind istoria, creând eroi sau eliminând persoane din viața publică. A rescrie istoria nu este dificil, trebuie doar să te joci cu arhivele. Bunăoară, cum făceau subordonații lui Stalin, ștergeau atent din fotografiile de grup, persoanele căzute în dizgrație. Istoria este relativă. A se apăra, a cotropi, a fi dușman sau a fi aliat, toate sunt relative. Istoria înseamnă relații între oameni, nu cifre, de aceea totul este altfel. Mai complicat. Subiectiv. Dincolo de aspectele emotive alte studierii istoriei, este partea tehnică. În liceu, întotdeauna la Istoria Românilor eram cu un secol în urma Istoriei Universale (paradoxal, nu?) și cam dificil legam unele evenimente de celelalte. Istoria este relativă. În manualele de istorie vom avea texte frumoase despre cel mai tânăr primar al Chișinăului, nimic despre sistemul defectuos din Primărie, nimic despre membrii corupți ai[...]

    Citește mai departe
  • *Pentru a citi, ascultați: httpv://www.youtube.com/watch?v=1t7qazLruC8 Cristina ieri a depus jurământul, multă lume jură în ultima vreme, dar eu nu despre ei scriu. Eu chiar nu înțeleg de ce trebuie să umblu prin arhive să demonstrez că buneii mei s-au născut în România lor, să stau în cozi enorme, să învaț legislația României, să aștept, să aștept, să aștept... Decât să pregătesc pachet de documente, mai bine fac o scrisoare de motivație, ca atunci când aplic  la un master, la un oricare program sau loc de muncă. Să scriu de ce vreau eu să devin cetățean al României, ce aș face eu în calitatea mea de cetățean al României, cum ar beneficia ambele părți de pe urma acestei relații juridice. Noi știm de ce vrem cetățenie română. Noi știm că plătind o anumită sumă de bani, buneii noștri pot să devină și evrei (în caz că vrem să emigrăm ceva mai departe). De aceea eu nu văd de ce trebuie să scotocesc în arhive sau căutând oamenii care „o să facă tot să fie bine”. Putem ata[...]

    Citește mai departe
  • Eu m-am gândit cum să scriu în ordine cronologică sau a importanţei evenimentelor. Hai totuşi după importanţă. 1) În oraşelul Iujnîi, la vreo 40-50 km de Odessa, oamenii nu au auzit de Twitter revolution, de revoluţii, revolte sau de faptul că a ars cândva Parlamentul. În schimb, cu un zâmbet ironic, dar şi oarecum cu milă întreabă „Ce? Preşedintele vostru o spus că v-au ocupat ruşii?” Eu încerc să le explic că el nu este preşedintele nostru, că el nu este ales şi încep a mă bâlbâi, dar pentru ei nu contează, el oricum rămâne a fi preşedinte. Aşadar, în afară de vinuri, coniac Kvint, cei mai la Est de noi ştiu deja şi de chetrişica lui Ghimpu. „Cum nu aţi spus că v-au ocupat? Parcă şi monument aţi pus” şi continuă să zică asta ironic. 2) În timp ce editorialiştii construiesc poduri imaginare peste Prut, situaţia la Nistru rămâne aceeaşi. Completezi migraţionka. Tipul de la „frontieră”, în timp ce se uită în paşaport (ca de obicei urât la pagina cu viza românească), îi zice[...]

    Citește mai departe
  • Când scriam anterior despre sărbători privatizate nu mă gândeam că o să se ajungă chiar până la aşa absurdităţi. După ce s-a privatizat cam tot ce se putea în ţară, a venit rândul sărbătorilor, simbolurilor naţionale şi (culmea) poeţilor. Aşadar, după ce PCRM a transformat Moldova în teritoriu al dragostei (slogan bun pentru un bordel), plin de inimi frânte care împroaşcă sânge, partidul continuă să ne umple de dragoste. Pe 14 februarie tot centrul Chişinăului era plin de inimioare roşii cu secere şi ciocane pe ele. Ce romaaantic. Dacă în 2005, PMAN era ocupat de PPCD-işti şi trebuia să ne cânte Vama Veche, atunci acum comuniştii au hotărât că îndrăgostiţii sunt şi grupul lor ţintă. Dar, există revanşa liberalilor. Pe 24 februarie, la sigur o să se vorbească de Dragobete şi Partidul Liberal o să sărbătorească cu mare fast. Cu mai mare decât în anul trecut. Şi nu doar pentru că le e dragă tare de tradiţiile româneşti... De 1 martie, PSD o să iasă în stradă şi o să împartă m[...]

    Citește mai departe
  • Eu cred că ruşii de la noi au prea mult tupeu. Adică e una că în cam un deceniu ei nu au reuşit să înveţe limba română, alta e că ei mărşăluiesc prin centru şi cer ca limba rusă să fie a doua limbă de stat. Ei bine, nu sunt rusofobă, doar până când ei nu îmi trezesc aceste sentimente. Altă problemă probabil mai gravă este prostia şi toleranţa nelimitată a moldovenilor. Când cetăţenii vorbitori de limba română organizează proteste, ei sunt arestaţi, bătuţi, alungaţi. De cine? De aceiaşi vorbitori de română, întruchipaţi în forţele de ordine. Atunci când organizează miting-uri cetăţenii vorbitori de română, ei sunt atacaţi în mod barbar şi de „minorităţi”. Mult timp o să ne amintim de tinerii de la Bălţi care atacaseră cu violenţă steagul UE şi care înjurau limba română, tineri în plină explozie hormonală rupeau steaguri cu steluţele Uniunii, alţii de cum apucau un steag din ăsta albastru fugeau cu el de parcă îl apucaseră pe Dumnezeu de picioare ori pe Lenin de nas. Atunci cu toţii e[...]

    Citește mai departe
  • Adrian, imi spune azi sa scriu despre limba romana, pentru ca toti asta fac. Eu nu o sa scriu despre limba romana si probabil nici nu o sa ies sa umblu aiurea prin oras. Si nu pentru ca sunt o insensibila care nu pune accent pe valorie nationale si nu se gandeste la toti cei care au luptat pentru ca noi sa scriem, gandim, vorbim in romana (desi s'ar putea sa fiu), ci pentru ca nu imi place sa ma afisez cu flori si ascultand toata ziua cantece nationaliste despre cum "nu ma las de limba noastra" si vazand cum altii se afiseaza cu totul din alte scopurile decat cele idealiste. Deh, unii au nevoie de recunoastere, altsii au nevoie de voturi, eu inca nu am nevoie de acestea. Stau azi acasa, vremea romantismului a trecut. Acum Adrian mi-a dat un cantec, Imn pentru Basarabia, frumos e cantecul, idealist, romantic. Da' oricum stau acasa:) astazi nu scriu despre limba romana, poate alta data. [ad#234x60-created-81908]

    Citește mai departe