10 lucruri pe care le-am învățat într-o lună de campanie

Întâlnire la Leova. Tare mai erau de-acord participanții cu cele scrise în ziar și calendar
 
Întâlnire la Leova. Tare mai erau de-acord participanții cu cele scrise în ziar și calendar

Eu scriu să nu uit. Scriu, nu pentru că m-am chinuit tare mult în această campanie. Nu am candidat. Nu am făcut campanie activă pentru vreun candidat. Acolo mi se pare că este cea mai intensă muncă. Doar am distribuit ziare în care s-a explicat cum se votează, pentru cine nu se votează și cum se monitorizează.

1. Moldovenii sunt informați. Deseori, repet același lucru: moldovenii știu foarte bine cine le sunt oligarhii și hoții. „Dar de unde are Țuțu casă?”, „Eeeei, am văzut ce avere au aceia”, „Dați-le și lor ziar, nu numai nouă!” Ei nu susțin orbește această guvernare. Totuși, oamenii caută informație. Doar că de alt tip de informație. Ei vor confirmarea că mai sunt alții ca ei care urăsc guvernarea, dar, mai important, caută soluții și răspunsuri cum de făcut lucrurile să fie altfel.

2. Moldovenii s-au săturat. Dacă mulți dintre noi mai trăiesc entuziasmul alegerilor, pentru majoritatea este o zi ca oricare alta, cu o sclipire de speranță, dar, mai degrabă, resemnarea că mai degrabă va fi la fel. Probabil, dacă nimic nu se schimbă în următoarele luni, încă o parte vor pleca, nu pentru că totul a devenit mai rău, ci pentru că nimic nu se schimbă. „Nu-mi zi cu cine să votez, arată-mi cine-s hoții/ Pagina doi/ Daaa, pe ăștia noi îi știm și ce să facem cu dânșii?

3. Moldovenii urăsc politicienii (adică să încadrează perfect în tendințele globale). Aproape pe toți. Am făcut experimentul de a merge din ușă în ușă pentru un candidat. Am primit cele mai multe refuzuri, comentarii nepoliticoase și „Nu-uri” hotărâte. Anterior, am făcut același exercițiu de zeci de ori pentru campanii de advocacy la nivel local – o atitudine prietenoasă, inclusiv, invitații la un pahar de vin. Să fii politician cu cele mai bune intenții, în aceste zile, este foarte dificil. De aceea, trebuie mare curaj și multă muncă să ajungi în Parlament, fără frică și resurse administrative. Dar mai ales rezistența să treci peste deznădejdea oamenilor, critica veșnicilor critici și mizeria aruncată de oponenți.

4. Tinerii rămân ignorați. Desigur, de această dată am avut candidați tineri, care au mai și intrat în Parlament. Totuși, trebuie mesaj aparte pentru tineri. Și nu doar de la partide. Ca societate civilă, la fel, eșuăm să abordăm tinerii. Nu trebuie să le zicem istoria veche că votul tău contează, ci un alt fel de mesaj. Așa încât chiar să punem că putem împreună să facem din Moldova o țară în care de trăit, de deschis afaceri, de crescut copii. Cele mai multe refuzuri de ziar le-am primit de la tineri și de la mămici tinere. Probabil, distribuitul de grafice și arătatul din deget nu prea ajută.

5. Nu putem încuraja oamenii să iasă la vot, fără a-i încuraja să gândească critic. Mesajele simple de a ieși la vot erau bune cândva. Mesajele de a vorbi doar despre drumuri și problemele reale ale cetățenilor sunt depășite. Nu putem ignora faptul că am trecut de sloganele electorale în rimă ale anilor 90, și de sperietorile Est-Vest de mai apoi. În această campanie s-a vorbit despre priorități mai mult ca niciodată. La urma urmei, unele partide aruncă averi în sondaje. Unica problemă este că ele au fost discutate, de regulă, de oameni fără integritate, compromiși și fără soluții reale. De aceea, probabil avem nevoie de campanii care să ne explice clar de ce nu trebuie de votat hoții care ne dau și nouă sau de ce cifrele despre kilometri de drum nu sunt numaidecât adevărate sau veșnica întrebare „De unde bani?

6. Moldovenii sunt pragmatici. Nu judec pe nici o clipă oamenii din Nisporeni. Gândirea este clară: cel mai probabil ăștia vor rămâne la guvernare, ne-au promis, la Orhei parcă o mers, amu votăm așa, data viitoare cu alții. Președintele raionului Ialoveni, Lilian Carmanu (un individ de o incultură rară, adică primarul democrat din propria voință perfect), deja a amenințat rezidenții circumscripției că nu vor mai avea proiectele de altă dată. Nu exclud că nici în alte localități unde se promiteau autobuze, troleibuze, lapte și miere, cetățenii vor fi pedepsiți. „Cum o să scăpă de ciuma albastră dacă nimeni nu are integritatea?” Prin a câștiga și a arăta tare clar că avem un plan indiferent de rezultate.

7. Cu un ziar nu se face primăvara. E tare plăcut sentimentul ăsta de a comunica cu oamenii și oamenii sunt tare bucuroși, dar pentru rezultate, lucrul trebuie să înceapă imediat după alegeri. Nu există circumscripții/localități/grupuri de cetățeni care nu pot fi luate, există prea puțin timp și insistență. Noi avem așa un vid de valori și o asemenea volatilitate a opțiunilor politice, încât, cu organizare, viziune, muncă și insistență, totul este posibil.

8. Ziarele și calendarele trebuie rulate din timp. Mai ales pe ninsoare, frig și vânt Conveierul nu trebuie uitat! Nu este deloc plăcut să nu simți de la frig degetele însângerate, tăiate de hârtie.

9. Stelele sunt tare frumoase la sat. Chiar dacă asta înseamnă că iluminare nu există și că glodul înghețat uneori se sparge și devine o băltoacă-mărturie a proiectului eșuat Drumuri Bune.

10. Pe 25 februarie dimineața eu am înțeles cam cu ce trebuie să mă ocup următorii 2-3-4 ani.

Lasă un comentariu